Iaşi este un oraş al marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Țicău). Făra îndoială Iaşul reprezintă în continuare capitala culturală a ţării.
Iaşiul a fost capitală în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859-1862 şi a fost resedinţa autorităţilor centrale ale Regatului României în timpul Primului Război Mondial în timpul ocupaţiei germane a Bucureştiului.
ISTORIE
În preistorie pe teritoriul judeţului Iaşi înflorea binecunoscuta cultură Cucuteni, înfluenţată apoi de triburile dacice, civilizaţiile greacă, romană şi bizantină.
Cercetările arheologice au dus la descoperirea unor amfore romane în strada Ciurchi, în zona viilor din Copou şi la câţiva km de Iaşi, la Holboca. De asemenea, s-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetăţuia. La Valea Lupului s-au descoperit morminte sarmatice, vase dacice şi obiecte de podoabă. Din perioada de trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul Iaşiului, 19 aşezări cu resturi de locuire din sec. IV, neîntărite. Locuinţele erau colibe de suprafaţă şi bordeie.
Oraşul Iaşi a fost menţionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial (acordat negustorilor din Liov), emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că oraşul este mult mai vechi, cel puţin cu câteva decenii înainte de această dată, fapt dovedit şi de zidurile Curţii Domneşti.
De-a lungul istoriei sale, oraşul a fost martorul mai multor evenimente importante dintre care amintim:
- 1600 – Mihai Viteazul a consfinţit la Iaşi unirea Moldovei, Țării Româneşti şi a Transilvaniei
- 1816 – prima reprezentaţie de teatru în limba română, Mirtil şi Hloe, jucată în casa hatmanului Constantin Ghica (27 decembrie)
- 1830 – este înfiinţată prima bibliotecă publică din Moldova, Biblioteca Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi
- 1833 – a luat fiinţă cea mai veche societate ştiinţifică românească: Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (18 martie)
- 1834 – Gheorghe Asachi scrie prima lucrare dramatică românească inspirată din istoria naţională, cu ocazia încoronării lui Mihail Sturdza: Dragoş, întâiul domn suveran al Moldovei.(26 august)
- 1834 – primul muzeu de acest gen din România: Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi în fosta Casă Ruset (4 februarie)
- 1835 – Academia Mihaileană, prima instituţie modernă de învăţământ superior din Moldova, precursoare a Universităţii din Iaşi
- 1840 – primul Teatru Naţional din România, sub direcţiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu (conducerea trupei româneşti: Costache Caragiali)
- 1840 – apare revista Dacia literară, considerată prima tribună literară românească de prestigiu, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu (19 martie)
- 1848 – reprezentaţia primei operete româneşti, Baba Harca de Alexandru Flechtenmacher (26 decembrie)
- 1848 – Iaşul este iniţiatorul Revoluţiei de la 1848, care s-a extins ulterior pe întreg teritoriul românesc
- 1856 – prima Gradină Botanică din România
- 1859 – prima Universitate de Medicină din România
- 1860 – inaugurarea Universităţii din Iaşi, prima universitate română, în clădirea actualei Universităţi de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” (26 octombrie)
- 1887 – prima publicaţie medicală din România: Revista Medico-Chirurgicală
- 1918 – inaugurarea primei case memoriale din România: Bojdeuca lui Ion Creangă